Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM), propus de Uniunea Europeană, reprezintă o schimbare fundamentală în modul în care statele și companiile abordează emisiile de carbon. Acesta are ca scop reducerea “relocării emisiilor de carbon”, un fenomen în care producția industrială se mută în țări cu reglementări mai permisive pentru a evita costurile suplimentare asociate emisiilor.
Deși CBAM urmărește să susțină obiectivele climatice globale, implementarea sa are implicații economice și operaționale semnificative pentru industriile de oțel, ciment și aluminiu.
Ce este CBAM și cum funcționează
CBAM introduce o taxă pe emisiile de carbon asociate bunurilor importate în Uniunea Europeană. Aceasta se aplică industriilor mari consumatoare de energie, cum ar fi cele menționate mai sus, în scopul de a egaliza costurile între produsele fabricate în UE, care sunt supuse pieței de carbon (ETS – Sistemul de Comercializare a Certificatelor de Emisii), și cele importate.
Taxa reflectă cantitatea de emisii de carbon generate în procesul de producție și urmărește să încurajeze metode de producție mai curate, atât în UE, cât și în afara acesteia.
Impactul asupra industriei oțelului
Industria oțelului este una dintre cele mai mari surse de emisii de carbon, datorită proceselor energetice intensive necesare în producția de oțel primar, în special prin utilizarea furnalelor tradiționale.
Implementarea CBAM pune o presiune suplimentară asupra producătorilor din afara UE, care trebuie să demonstreze conformitatea cu standardele europene sau să plătească taxa de carbon la frontieră.
Avantaje și provocări pentru producătorii din UE
Producătorii europeni ar putea beneficia de CBAM, deoarece mecanismul elimină avantajul de cost al importurilor mai ieftine, dar mai poluante.
Cu toate acestea, implementarea mecanismului vine cu riscuri, precum creșterea prețurilor la produse, reducerea competitivității pe piețele globale și necesitatea investițiilor masive în tehnologii mai ecologice, cum ar fi furnalele pe bază de hidrogen.
Producătorii non-UE
Exportatorii de oțel către UE, în special din China, India și Rusia, ar putea pierde accesul competitiv pe piața europeană. Aceștia fie trebuie să investească în tehnologii mai curate, fie să accepte costuri mai mari la export, ceea ce le-ar putea afecta marjele de profit.
Impactul asupra industriei cimentului
Cimentul este un alt sector cu emisii ridicate, în special din cauza procesului de calcinație, esențial pentru producerea clincherului, componenta principală a cimentului. CBAM are implicații semnificative aici, având în vedere că această industrie contribuie cu aproximativ 8% din emisiile globale de dioxid de carbon.
Producătorii europeni de ciment
Pentru producătorii din UE, CBAM ar putea fi o oportunitate de a se diferenția prin practici sustenabile. Cu toate acestea, costurile suplimentare generate de tranziția la metode mai puțin poluante pot fi descurajatoare.
Investițiile în utilizarea de combustibili alternativi, captarea și stocarea carbonului (CCS) sau utilizarea materiilor prime reciclate devin critice pentru a menține competitivitatea.
Producătorii internaționali
Exportatorii din țări cu reglementări mai relaxate, precum Turcia sau Egipt, vor fi afectați direct. CBAM ar putea duce la creșterea prețurilor pentru cimentul importat, ceea ce ar favoriza producătorii locali din UE. Totuși, acest lucru ar putea crea tensiuni comerciale, mai ales cu țările în curs de dezvoltare.
Impactul asupra industriei aluminiului
Industria aluminiului se confruntă cu un set unic de provocări, având în vedere consumul extrem de ridicat de energie al procesului de electroliză. În acest caz, CBAM poate avea un impact dublu: atât asupra emisiilor directe (legate de procesele industriale), cât și asupra celor indirecte (legate de consumul de energie).
Producția europeană de aluminiu
În UE, producătorii de aluminiu sunt deja obligați să își reducă amprenta de carbon. CBAM le-ar putea oferi un avantaj competitiv pe piața internă, dar ar putea crește costurile de producție, mai ales dacă energia verde nu este disponibilă sau este prea scumpă.
Producătorii externi
Țările mari exportatoare de aluminiu, cum ar fi China și Emiratele Arabe Unite, ar putea întâmpina dificultăți majore. Costurile generate de CBAM ar putea face ca aluminiul lor să devină necompetitiv pe piața europeană, dacă nu adoptă surse de energie regenerabilă sau tehnologii mai curate.
Implicații economice și comerciale generale
CBAM nu este doar o măsură ecologică, ci și una economică și geopolitică. Pe de o parte, ajută UE să își atingă obiectivele climatice și să evite relocarea emisiilor de carbon. Pe de altă parte, riscă să provoace tensiuni comerciale globale.
Țările în curs de dezvoltare, care nu dispun de resursele necesare pentru a-și moderniza industriile, ar putea vedea CBAM ca pe o barieră comercială deghizată.
În plus, consumatorii finali din UE vor resimți efectele CBAM sub forma creșterii prețurilor la produsele finale, ceea ce ar putea reduce cererea și afecta sectoarele dependente de oțel, ciment și aluminiu.
CBAM reprezintă un pas esențial în tranziția către o economie globală mai verde, dar vine cu costuri semnificative pentru industriile de oțel, ciment și aluminiu. Pentru a reduce impactul negativ, este crucial ca atât UE, cât și statele partenere să colaboreze pentru a sprijini implementarea tehnologiilor curate și pentru a minimiza dezechilibrele comerciale.
Doar printr-o abordare coordonată, CBAM poate atinge obiectivele sale climatice fără a afecta grav competitivitatea economică globală.
